Câteodată, în momentele care îmi apasă nervii si mă sufocă, cel mai bun tratament e o plimbare, singură, noaptea.
Cât de plăcut e să te plimbi noaptea pe stradă, să nu auzi decat un slab vâjâit de vânt, un căţel lătrând în îndepărtare şi câte o maşina trecând în viteză pe strada. Să vezi strada întinsă mărginită de lumini care lumineaza slab, şi mai sus stelele împreună cu Luna.
În momente ca acestea poţi să îţi aminteşti de clipele frumoase care le-ai trăit cândva. Sau poţi pur şi simplu să-ţi imaginezi o lume mai bună, mai perfectă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu